Azi am fost la cumparaturi. Vroiam sa merg in Auchan, insa cum afara ploua torential, am zis ca mai bine dau o raita pana la market-ul din colt si anume, pana la Profi.
Vorba bunicului meu: „nu te imbogatesti din economiile pe care le faci in supermarket-uri, si asa peste tot au cam aceleasi produse”.
La Profi, in timp ce imi cautam prin buzunare bonul aparent pierdut si imi puneam in plasa produsele abia cumparate, o batranica imi tot soptea in incercarea de a-i oferi 60 bani: „Nu am sacosa. Am plecat de acasa si n-am estimat corect cati bani imi trebuie si uite, acum n-am o sacosa in care sa pun produsele astea.”
Ca tot ma scotoceam prin buzunare in incercarea de a-mi gasi bonul, am gasit si 50 bani si i-am oferit batranei, insa ea imi spune ca de fapt sacosa e 60 bani, sau cel putin asa i-a zis ei casierita.
Ok, ma scotocesc mai bine, vad ca mai am ceva maruntei, ii dau inca zece bani si femeia se duce sa-si cumpere plasa.
Acum, revine si imi zice ca o sa mi-i dea cand o sa ne mai intalnim noi. In fine, ii zic, e in regula, nu e nevoie. Ea nu dom’le, cica o sa ne vedem noi si o sa mi-i inapoiezi. Da, bine, ii spun, vom vedea.
De fapt, babuta mirosea bine a pipi si nu stiam cum sa-i zic asta. Bineinteles, nu i-am spus, dar nu stiam cum sa fac sa pun produsele mai repede in cos.
La iesire din Profi, rezemata de un geam al unui birt, isi scoase pachetul de tigari si bricheta.
Am trecut, n-am zis nimic; nu e o tragedie. 🙂
