Muzica veche are un loc aparte pastrat in inima mea. Si nu vorbesc de aceasta data de trupe straine, ci de melodii ale unor trupe autohtone, precum Andre, O-Zone, Asia, Animal X, N&D, 3rei Sud Est. Ordinea lor e pur si simplu aleatorie. Ideea e ca uneori, plictisit de aceleasi „hituri” de la radio sau de la tv, ma refugiez ascultand piese mai vechi si uneori, spre rusinea mea, descopar unele de care nici nu stiam.
In plus, acum a disparut acel sentiment de nerabdare la aflarea vestii ca trupa ta preferata va scoate o melodie noua. De album, nici nu mai vorbim. Cred ca eram in culmea fericirii daca aflam ca trupa X va lansa in curand o caseta. Si acum imi aduc aminte cum ma duceam in oras doar pentru a cumpara de la tarabe noul album La Familia sau Parazitii. Ideea e ca se dadeau si foarte repede, asa ca uneori trebuia sa ai pile la vanzatori pentru a-ti pastra si tie unul.
Nu pot sa uit nici cand cumparam reviste ca Bravo sau Popcorn doar pentru ca era un interviu de o pagina cu Parazitii, dar mai ales pentru ca revista venea cu tot cu poster. Dupa aia le lipeam peste tot prin camera mea.
Nu stiu, acum nu mai gasesc acel sentiment despre care va vorbeam mai sus. Pur si simplu nu mai sunt atat de entuziasmat cand X trebuie sa scoata album nou sau cand ies piese noi. Probabil si pentru ca oarecum m-au dezamagit multi dintre artistii pe care ii ascultam in trecut. Si nu vorbesc de cei care au disparut complet din peisajul muzical.
